de Cristina Simincianu crampeie de vacanta aduc refrenul toamnei Laitmotivul verii a fost: "Cerceteaza-ti inima! Exploreaza! Zis si facut! M-am plimbat, am explorat, am cercetat! O vreme la tara, in sudul Frantei, intr-un mic colt de rai! Am petrecut o vreme frumoasa pe alte meleaguri, m-am minunat, m-am extaziat, pe alocuri m-am intristat, am vizitat, am admirat o alta cultura, am studiat istoria, am mers pe alte carari, iar am explorat, am speriat caprioare si am vizitat castele. Am alergat pe dealuri, pe langa paduri si am admirat cerul, din nou si din nou, si din nou!; am ascultat linistea si am numarat stelele de pe cer . . . am ascultat greierii si privit curcubeul superb ce mi s-a aratat in o buna dimineata, am meditat intr-o mica gradinita cu lavanda, am mers desculta in iarba, si m-am plimbat, si iar am cercetat si am explorat. Eu cu mine! Si apoi am decis ca m-am saturat si am decis sa continui vacanta in alta parte, la noi acasa, pe plaiuri mioritice, intr-un loc drag mie. Inainte de a ajunge in acel loc special spuneam cam asa: O calatorie presupune uneori o initiere, alteori schimbare de perspectiva, analiza, introspectie, transformare, vindecare, relaxare, alteori o simpla plimbare sau o alinare . . . a unui dor mare. O călătorie presupune o retragere din cotidian, o rupere de ritm si un strop de inspiratie. Uneori doar unul din aceste lucruri, alteori toate la un loc si un strop de imprevizibil in plus. www.facebook.com/1475941486018982/videos/1964521710494288/ Imi mentin parerea. Se spune ca acolo unde ti-e bine te intorci! Se mai spune ca esti acasa acolo unde se simte bine inima ta! Ei bine,daca e asa sunt multe locuri pe aceasta planeta unde eu ma simt acasa. Insa nicaieri nu ma simt ca in acest loc special pentru mine. Exista un loc aparte, un loc in care nu pot sa ajung fara sa vibrez, un loc in care nu pot sa nu ma emotionez, un loc in care nu pot sa ajung fara ca inima mea sa nu bata gata sa sara din piept, fara sa imi apara lacramioare in coltul ochilor, fara ca vocea sa imi fie gatuita de emotie, in satul de pe deal, pe langa plopii fara sot. M-am intors Intr-un loc special pentru mine, in satul copilariei mele, in Libertate! Da, eu am crescut in Libertate!, (de cand asteptam sa spun asta!), asa se numeste localitatea de frontiera in care mi-am petrecut primii sapte ani din aceasta existenta si fiecare vacanta de vara pana la vremea liceului. Am plecat sa explorez cultura si civilizatie in alta parte a lumii, sa descopar locuri noi si sa vizitez vestigii istorice, dar istoria ma astepta acasa sa o descopar eu pe ea, sa aflu si altceva decat ce credeam ca stiu. primele lacramioare aici le-am varsat, m-am emotionat fara sa vreau, la primul pas facut jos din masina, M-am intors acolo unde a fost scrisa istoria mea, unde a inceput istoria vietii mele, acolo unde imi sunt mie radacinile. Nu, nu te ingrijora!, nu am sa iti povestesc acum toata istoria mea, si intreaga mea viata, doar am sa iti arat crampeie din vacanta mea din alt colt de rai, de aici de acasa, dintr-un loc drag mie, am sa te iau cu mine in calatoria mea. Am savurat dimineti cu zorele: M-am bucurat de zile senine, am alergat pe dealuri, m-am plimbat, am meditat si am reflectat, . . . . iar m-am plimbat, am alergat, am cugetat, m-am minunat de frumusetea locurilor si am admirat cerul si am visat! Am avut si altfel de zile, zile cu nori si furtuna, zile in care cerul te lasa fara respiratie, zile in care natura te uimeste, zile in care am stat mai mult in interior (in interiorul meu). Eu cu mine! Dar dupa furtuna intotdeauna iese soarele si uneori apare curcubeul. Si iar l-am admirat! Si iar am alergat, si m-am plimbat, iar am explorat, si iar am contemplat, si iar am admirat. Eu cu mine! Am ascultat linistea, am privit cerul, am inceput ziua domol si m-am bucurat de spectacolul de pe cer. M-am reconectat, eu cu mine! In mod special am lasat fiecare zi sa aiba ritmul ei, asa cum fac oamenii de la tara conectati cu natura si cu ritmurile ei. Privesc cerul, se uita daca e soare, vreme buna sau furtuna si in functie de ce se intampla in jurul lor trec apoi la activitati diverse specifice vietii la tara, lasa lucrurile sa curga si se orienteaza dupa cursul vremii. Am ascultat corpul meu si ritmul lui, asa cum am invatat si predau in seminariile pe care organizez de o bucata de vreme, am ascultat greierii in fiecare seara si mesajele pe care Divinitatea mi le soptea cand ma miscam usor, agale, intr-o relaxare totala. Am hotarat sa las grijile deoparte si lucrurile sa curga in ritmul lor firesc, asa cum fiecare zi curge dupa fiecare noapte, fara efort si zbucium. Am ales sa fiu acasa in corpul meu, sa ascult ce spune si sa urmez ritmul firesc al naturii, fara graba, usor, lejer. Am citit, am dansat, iar am alergat, am vizitat neamuri, am ras, am plans emotii au fost din belsug, de drag, de dor, de bucurie, de necaz pe alocuri. O parte din emotii vi le transmit prin viu grai aici: www.facebook.com/1475941486018982/videos/1974775292802263/ Am mers in gradina, am plivit buruienile. Da, am plivit buruienile din gradina mea si buruienile din capul meu, am cules mere, rosii, dovlecei, fasole, caise, patrunjel, cartofi,ardei,struguri ---> ii poti admira aici, eu tare m-am bucurat de ei: www.facebook.com/1475941486018982/videos/1970095903270202/ . . . . . . am udat si am plantat . . . trandafiri! Si in timp ce am alergat, reflectat, contemplat, am lucrat in gradina am ascultat si am inregistrat mesajele primite, am retinut si notat ce mi-a soptit aceasta toamna. Azi oficial toamna isi intra in drepturi!, este ziua in care are loc echinoctiul de toamna 2017, mai exact are loc la ora 23.01 şi reprezintă debutul acestui toamne din punct de vedere astronomic in emisfera nordica in care noi ne aflam (marcheaza debutul primaverii in emisfera sudica), iar atenția ne este îndreptată spre interior, Momentul în care pașim în toamna astronomică implica echilibru, echilibru intre zi si noapte, echilibru intre intuneric si lumina. echilibru intre interior si exterior, echilibru intre diversele aspecte ale vietii. (vara s-a incheiat oricat ne-am mai dori sa ne mai bucuram de cateva zile de soare, (recunosc am dorit sa mai prelungesc putin vara in acest an) ) Echinoctiul de toamna marcheaza trecerea catre sezonul rece, intoarcerea spre casa (camin, corpul nostru, interior...), de asemenea implica culegerea roadelor cultivate pe timpul verii si renunatarea la straiele verii, renuntarea la bagajul care nu ne mai serveste. In toate colturile lumii acest moment este celebrat, acest punct critic de trecere din o etapa a ciclului naturii la alta este celebrat prin divinatia zeitatilor mama, care intrupeaza energia mamei Durga, cunoscuta si sub numele de Devi, sau Shakti pe durata a 9 zile in India; zeita Ostara care vine cu promisiunea unor noi inceputuri in emisfera sudica, in alte partii ale lumii se celebreaza Mabon, totul este despre reconectarea cu mama Natura, cu forta creatoarea, cu onorarea ritmurilor naturii, a recoltei, a roadelor, sau cu insamantarea cu plantarea unei noi recolte (depinde unde te afli pe acest pamant, in care emisfera traiesti). Un ciclu de creatie s-a incheiat, un altul incepe. Urmam ciclurile naturii si in aceasta toamna revenim acasa. Daca laitmotivul verii a fost "Cerceteza-ti inima, exploreaza!", Indemnul meu si in acelasi timp motto-ul din aceasta toamna este: GRABESTE-TE . . . INCET! REVINO ACASA! Mai multe iti voi dezvalui curand, ramai aproape! despre Cristina SimincianuPasionata de dezvoltare personala si spiritualitate, Cristina se adreseaza exclusiv femeilor si faciliteaza seminarii dedicate explorarii feminitatii autentice, constiente, prin o serie de exercitii de constientizare a energiei propriii si meditatie.
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
Eu sint Cristina
|