feminitate si valori rasturnate

de Cristina Simincianu

          Dansez salsa. Eu sunt o dansatoare de salsa din 2010. Dansez ocazional, de placere, nu atat de mult in ultima vreme, nu cum o faceam la inceput, cu pasiune nebuna si nu atat de des, pe cat as vrea in ultimul timp. Datorita faptului ca dansez nu am putut sa nu remarc  un fenomen in comunitatea dansatorilor de salsa, pe care ulterior  l-am remarcat pe scara larga, la nivel de societate.
            La noi in tara media de varsta a dansatorilor  de salsa este mica 20-27 de ani, daca vezi pe cineva la 30 sau peste este deja "batran". In afara nu este deloc asa, am mers la cateva festivaluri pe afara, peste granita,- nu atat de multe pe cat mi-as fi dorit, dar suficiente cat sa observ ca acolo oamenii merg la cursuri de dans si la 40 de ani si la 50 de ani, chiar mai mult, se bucura de dans si savureaza petrecerile. La noi varsta dansatorilor este frageda si comportamentul, pe alocuri,  lasa  de dorit. Cum eu m-am apucat destul de tarziu de dans, aveam deja 30, in jurul meu erau mai multi adolescenti si adolescente pe cale de a deveni femei, adolescente care m-au surprins . . .  si nu in mod placut.  Am observat in jurul meu, in acea comunitate de dansatori latino,  o multime de adolescente cu obiceiuri pe care eu personal le gasesc cel putin bizare, cel putin. Femei care la 20 de ani au devenit batrane peste noapte, erau mai batrane decat mine, mai cinice, mai sarcastice, mai blazate, mai plictisite, femei care au 20 de ani si  care arata de 40 de ani, si mai mult, se comporta la fel ca o femeie de 40 de ani care nu se simte implinita, nu este fericita, ci doar acra si prea obosita. Cum? In ce fel? Cum se manifesta in sine acest comportament? Incepe prin negarea propriei varste si in construirea unei imagini de femeie sofisticata, de diva, perfect machiata, perfect rujata, perfect coafata. Pasul urmator este poza! De orice fel, pe toate retelele sociale, validarea imaginii construite, validarea frumusetii construite printr-un machiaj excesiv, fara zambet si ochisori fara expresie, sau fara vreo expresie de bucurie, fara a trasnmite ca este cineva "acasa". Dispare orice urma de naturalete, inocenta si suavitate, iar fragezimea, prospetimea varstei este ascunsa in spatele unui machiaj exagerat, opulent, dus la extrem inca de la prima ora a diminetii, fara o ocazie anume, asa pur si simplu, fara motiv special. Din nevoia de a ascunde nesigurante si-au construit masti de femei complexe, dar au ramas inconstiente ca transmit altceva. Evident, necunoscand ca femeile care ajung la 40 de ani nu stiu ce sa faca sa obtina  luminozitatea chipului, prospetimea si fragezimea formelor pe care ele o poseda si este absolut fermecatoare pentru oricine, dar aceasta este o alta discutie, pe care nu o deschid acum. Apoi am observat ca fenomenul e in crestere si se extinde dincolo de varsta si de profesii, sau de  pregatire socio-profesionala: se pozeaza in femei fatale, in timp ce, in fapt, femeile sunt perfect nefericite, cu grimase in coltul gurii. Selfie-ul de dimineata, urmat de selfie-ul de seara cu un alt machiaj si o alta tinuta, o alta poza, o alta masca a "fericirii"  . . . inexistente.

         Am ajuns sa ma intreb unde este feminitatea?, . . .  mai apoi, tot eu sa imi dau raspunsuri, singura, punand cap la cap franturi din conversatii cu cei care mi-au fost mentori de-a lungul timpului si mi-au influentat existenta.
​
       Traim intr-o societate cu valori rasturnate,  traim in o societate care pune pret pe corpul fizic, pe exterior si uita cu desavarsire de interior, de adevaratele valori. Traim in o societate care pretuieste aspectul fizic exterior, ridica in slavi imaginea corpului fizic perfect al unei adolescente pe cale de a deveni femeie si nu pretuieste femeia adevarata, matura, completa, complexa. Traim in o societate  care pune accent atat de mare pe imagine si superficial,  incat totul se invarte in jurul felului in care arati si totul este despre ce detii. Dar ce transmitem mai departe copiilor nostri si generatiilor care vor veni dupa noi? Ce dorim sa lasam mostenire mai departe?
   

---

           Am ajuns sa ma intreb unde este feminitatea, mai apoi tot eu sa imi dau raspunsuri singura punand cap la cap franturi din conversatii cu cei care mi-au fost mentori de-a lungul timpului si mi-au influentat existenta. Din intrebare in intrebare am ajuns la concluzia ca am inteles gresit feminitatea pentru ca nu mai avem modele. Daca inainte de '90 nu aveam voie  sa deschidem televizorul, vedeam cate ceva cu ratia, dupa '90  avem programe din belsug si privim in exces. Suntem bombardati si intoxicati cu mesaje subliminale sau directe care ne distrag de la lucrurile cu adevarat importante, de la valori. Imaginile cu femei goale abunda, pe toate canalele pe toate posturile, de asemenea imagini cu  femei machiate excesiv, pozand in ceva ce nu sunt: femei fatale. Am fost intoxicati cu agresivitate, cinism, blazare, sarcasm si umor de proasta calitate. Unde au disparut valorile? Unde a disparut feminitatea? In ce consta feminitatea? Dupa '90 am primit libertatea de a privi la TV,  si Romania intreaga s-a uitat intens la TV, aveam de recuperat din urma  se pare, asa ca ne-am uitat mai mult. Insa in timp ce romanii se uitau la TV, ne-a fost dezafectata, furata, distrusa, desfiintata si vanduta pe nimic industria, s-au desfiintat fabrici si uzine, au disparut locuri de munca, dar romanii au primit libertatea de a privi la TV. Si au continuat sa se uite la TV, si ei, si copii lor, care au crescut privind programe indoielnice la ecranul de sticla. Copii care au devenit parinti, au copii la randul lor, parinti care nu doar ca nu au avut modele care sa le insufle valori sanatoase ,  ci pe deasupra nu au nici timp sa se ocupe de micii lor copii.

         Ce dorim sa comunicam copiilor nostri ? Ce transmitem mai departe copiilor nostri si generatiilor care vor veni dupa noi? Ce dorim sa lasam mostenire mai departe?

           Poate ai citit pana aici si acum te-ai oprit si te intrebi: "Care copii"?, "Eu nu am copii! Eu nu sunt casatorita si nu am copii" Si mai mult decat atat poate iti spui acolo in sinea ta : "Nici nu imi doresc copii!" 
         Da, stiu!, sunt femei care nu isi doresc copii si sunt femei care traiesc toata viata fara sa aiba copii. Dar eu stau si te intreb, - imi repet intrebarea "Esti sigura ca nu iti doresti copii?"-, pentru ca eu la 18 ani imi doream 4 copii: 2 baietii si doua fete. Apoi pe la 25 de ani imi doream doar 2, un baiat si o fata, iar mai apoi pe la 28-29 nu mai imi doream nici unul. Ba chiar ma intrebam: "De ce sa  aduci copii pe lumea aceasta? De ce aduc pe lume copii care sa se chinuie sa traiasca si sa se chinuie sa isi ia o casa? De ce sa aiba de-a face cu atata rautate si atata violenta? Atata agresivitate? Si de ce sa vina pe un camp minat, pe un camp de razboi pe cale sa izbucneasca?" Te invit sa reflectezi un pic aici, daca nu cumva si tu ai o serie de convingeri limitative. Convingerile pe care le avem ne contureaza viata la nivel profund fara sa fim constiente in ce fel se intampla acest lucru. Ce convingeri limitative ai tu care iti definesc existenta actuala si nu esti constienta de ele?

           Revenind la subiectul de la care am pornit: traim in o societate cu valori rasturnate pentru ca asta ni s-a servit o buna bucata de vreme, pentru ca s-a dorit o dezinformare in masa, o distrugere masiva a culturii, o spalare a creierelor si o manipulare grosiera, pentru a conduce facil masele de catre cateva grupuri de interese, de catre cativa oameni care se ascund in umbra si care isi rad in barba cand vad de cate ori inhatam momeala pe care ei ne-o arunca in mass media si cand atentia ne este distrasa in alta parte, in directia opusa lucrurilor cu adevarat importante.. Si nu am sa intru in politica si sa dezbat legi si sa discut diverse politici sociale, dar vreau sa subliniez o idee: politicienii nostri nu sunt interesati de a ne face noua viata mai usoara, ci mai degraba de alte lucruri. Iar canalele pe care le-am urmarit intens cu atata interes ne-au facut sa ne pierdem reperele  sanatoase si  simtul  valorii autentice, reale.
​

       Insa eu cred cu tarie ca noi suntem schimbarea, noi femeile, pentru ca noi dam viata, crestem copii si intemeiem familii, noi alegem barbatul alaturi de care sa intemeiem o familie in primul rand, si tot noi suntem cele care insuflam valori copiilor, precum si barbatului cu care alegem sa ne insotim pentru tot restul vietii. Schimbarea incepe cu noi si desi nu cred ca toate femeile isi doresc sa conduca o afacere sau sa detina o pozitie de conducere, o pozitie cheie in o companie multinationala sau intr-o functie publica, cu siguranta sunt femei care isi doresc o familie fericita si sa creasca copii in echilibru, stabilitate, armonie, copii constienti de valoarea lor, cu incredere in propriile forte si propriul talent. Cred ca fiecare femeie poate contribui la o societate mai buna, cu valori sanatoase, o societate mai luminoasa, cu un nivel al constiintei mai ridicat, cred ca fiecare femeie poate contribui societatii  de acasa, din locul in care se afla ea prin simplu fapt ca este conectata cu ea, cu esenta ei feminina, cu feminitatea proprie.

           Exista un dezechibru profund intre masculin si feminin in lume de sute, daca nu chiar mii de ani. Consecintele terifiante ale acestui dezechilibru le putem observa in jurul nostru, aici acasa, precum si peste tot in lume, Conflictele, razboaiele, dezastrele ecologice, defrisarile si despaduririle masive sunt o consecinta directa a acestui dezechilibru intre masculin si feminin. In decursul istoriei femeile au fost abuzate, diminuate, devalorizate, mutilate, schingiute, arse pe rug pentru ca erau profund conectate cu feminitatea lor, pentru ca aveau simturile ascutite, aveau o intuitie puternica, posedau capacitatea de a presimti, aveau al treilea ochi deschis, aveau clarviziune, clarsimtire, clarauditie sau erau pur si simplu frumoase si senzuale si tulburau mintea barbatilor prin senzualitatea lor, puterea lor consta tocmai in a fi sfioase si delicate uneori, puternice si senzuale alteori, desluseau tainele tamaduitoare ale plantelor medicinale si au fost considerate vrajitoare si periculoase pentru ca barbatii nu tolerau puterea feminina. Mai mult femeilor li s-a interzis dreptul de a invata, de a se educa. In vremuri de demult doar "curtezanele", "gheisele" , femeile considerate de moravuri usoare, sau care ofereau placeri fizice contra cost aveau dreptul de a studia pentru a putea intretine o conversatie interesanta cu el, barbatul "atotputernic". In anumite colturi ale lumii, priveste spre lumea musulmana si Africa, femeile inca sunt mutilate, sunt "cusute" pentru a se asigura virginitatea celui promis la nastere, sunt multe, foarte multe nedreptati si violente comise asupra femeilor. Si s-a perpetuat continuu aceasta atitudine, mocnit, sau pe fata, discrimarea continua si depinde numai de noi sa ii punem capat. Nu e de mirare ca sunt o multime de femei cu capul plecat, ranite, abuzate, mintite, inselate si care se ascund de frica. Insa a sosit timpul sa punem capat acestui ciclu vicios, sa stergem din mentalul colectiv credinta generala ca femeile trebuie sa stea cu "capul plecat, sfioase" si sa o inlocuim cu ceva puternic.


         Este timpul sa vindecam ranile trecutului dincolo de ranile pe care fiecare femeie  le are, pe care fiecare le-a adunat in decursul timpului sa indraznim sa ne exprimam deplin feminitatea proprie, cu tot ce presupune ea in mod autentic, este timpul sa indraznim,  sa incetam sa ne ascundem, sa facem un pas in fata, sa fim vizibile, sa indraznim sa ne facem vocea auzita si sa luam actiune in directia viselor noastre, in directia proiectelor noastre personale, fie ele personale, fie profesionale, sa indraznim sa dezvoltam acea afacere pe care am dorit-o infloritoare si puternica, sa indraznim sa cerem acea marire de salariu, sa indraznim sa fim deplin exprimate, feminine si senzuale. Este timpul sa incetam sa ne cerem scuze pentru puterea noastra, sa  ne-o asumam si sa ne-o exprimam deplin, este timpul sa lasam feminitatea proprie sa ne conduca viata spre implinire si fericire.

despre Cristina Simincianu

Pasionata de dezvoltare personala si spiritualitate, Cristina se adreseaza exclusiv femeilor si faciliteaza seminarii dedicate  explorarii feminitatii autentice, constiente, prin o serie de exercitii de constientizare a energiei propriii si meditatie.